Pendula (1656)

Ceasul este unul dintre dispozitivele care nu au avut un singur inventator inspirat. A evoluat treptat de-a lungul unei mari perioade de timp, diferiți inventatori îmbunătățindu-l din când în când. Acum 5000 de ani, monumentele din Britania și Irlanda conțineau marcatoare. Poziția Soarelui la răsărit se mută înainte și înapoi de-a lungul orizontului estic în timpul anului, iar oamenii au observat că ajung în poziția cea mai sudică în toiul iernii și poziția cea mai nordică în toiul verii. Aceste momente fixe erau repere naturale ale anului, esențiale în calendar. Drept pentru care vă propun astăzi să analizăm povestea inventării ceasului cu pendulă.  

Primul ceas mecanic cu balansier a fost inventat în 1280. Balansierul este mecanismul care produce ticăitul ceasului, drept care acesta a fost primul ceas care semăna cu cel modern. O perfecționare care i-a fost adusă la scurtă vreme a fost gongul. primul ceas care bătea orele a fost instalat la Milano, în 1355, dar nu era foarte precis.

În 1520, Peter Henlien a construit un ceas acționat de un arc. Acesta dădea mai multă uniformitate vitezei de funcționare, mărind precizia ceasului, dar ceasul mergea mai încet totuși, pe măsură ce arcul se destindea. Ceasurile din această perioadă aveau doar limbi orare, nefiind posibilă obținerea unei precizii mai mari.

Observațiile lui Galilei din anii 1580 privind reglarea oscilațiilor pendulului aveau să conducă la construirea unui ceas mai precis. Galilei a văzut această posibilitate și a făcut desene și modele ale unui ceas cu pendul împreună cu fiul lui, Vincenzo.  Galilei nu a trăit destul pentru a vedea punerea în practică a ideilor sale, dar fiul i-a continuat munca şi a produs o pendulă funcțională în 1649.

Ceasul lui Galilei a fost perfecționat de Christian Huygens în 1656. Huygens a inventat primul ceas cu pendul acționat de greutate. Acest dispozitiv făcea posibilă, pentru prima oară, măsurarea exactă a timpului. Ceasul Huygens avea însă doar limba orară. În 1680, fabricanții de ceasuri au început să pună în mod obișnuit minutare și, la scurtă vreme după aceea, au încercat cu optimism să pună și secundare, dar multe dintre pendulele cu greutăți construite în primul sfert a secolului al XVIII-lea au avut doar limbi pentru ore.

Timpul putea fi urmărit acum mai precis. Puteau fi respectate angajamentele comerciale, vapoarele erau descărcate mai organizat, iar activitatea diligențelor putea fi coordonată corespunzător.

Aceasta a fost povestea de azi. Până la următoarea noastră întâlnire, nu uitați că istoria rămâne cea mai frumoasă poveste!